Linişti şi nelinişti

Anul 1866 a fost unul bogat în evenimente şi pentru oameni, şi pentru animale.

Cel de-al 17-lea preşedinte american, Andrew Johnson, semna, la finele lunii martie, decretul privind drepturile civile (cunoscute ca cel de-al 14-lea amendament), iar patru luni mai târziu intra în vigoare sistemul metric de măsurători. În acelaşi an, pe 13 aprilie, se năştea tâlharul de notorietate internaţională Butch Cassidy (pe numele său real Robert LeRoy Parker), iar în decembrie era organizată prima cursă atlantică de yachting.

Emisfera estică era, însă, în fierbere: Italia şi Prusia începeau, în aprilie, războiul împotriva Austro-Ungariei, epidemia de holeră omora mii de oameni în Londra, iar Veneţia era anexată Italiei. În timpul acesta, unele state, printre care şi ţărişoara noastră dragă, îşi vedeau liniştite de treabă: bulgarii deschideau prima linie de cale ferată din ţara lor (Ruse-Varna), olandezii inaugurau ruta Eindhoven-Venlo (tot pe calea ferată), iar România îşi lansa prima Constituţie.

Pentru animale, în schimb, anul 1866 a fost unul benefic: în New York îşi începea activitatea Societatea Americană pentru Prevenirea Relelor Tratamente aplicate Animalelor (ASPCA), iar în capitala Ungariei, Budapesta, se deschidea una dintre cele mai vechi grădini zoologice din lume.

* * *

Budapesta a intrat pe lista destinaţiilor noastre de vacanţă în decembrie 2010, graţie Circului Soarelui (Cirque du Soleil). Acolo am văzut primul lor spectacol, Saltimbanco, cel care avea să ajungă un an mai târziu şi în România. Aşa am ajuns să colindăm lumea după un circ fără animale, dar care a dat performanţei şi industriei de entertainment noi dimensiuni şi înţelesuri.

Şi pentru că, în Budapesta fiind, am prins şi-o zi de luni, am decis s-o petrecem în cel mai plăcut mod cu putinţă: la grădina zoologică. Este locul perfect pentru familiile cu copii sau pentru adulţii care vor să se relaxeze şi să se distreze alături de animale.

La zoo Budapesta poţi sta mai bine de o oră lângă ţarcul elefanţilor, admirându-i, iar pe timp de vară nu-ţi mai vine să te desprinzi de bazinul focilor.

Leii, savana africană, paradisul plin de papagali sau de fluturi uimitor de coloraţi, gorilele sau urşii polari alături de rinocerul alb (animal pe cale de dispariţie) sunt doar câteva dintre atracţiile grădinii.

Copiii, mici sau mari, pot zburda în voie în spaţiul special amenajat alături de porci pitici, ponei, gâşte sau raţe.

Ca fapt divers, zoo Budapesta a trecut printr-o serie de transformări drastice: grădina s-a deschis cu 500 de animale care fuseseră donate de diferite personalităţi, iar în 1896 numărul animalelor ajunsese la 2000. Din acel moment, din cauza problemelor financiare cu care se confrunta firma care administra grădina, animalele au început să fie donate altor instituţii de gen sau chiar ucise.

Anul 1907 a însemnat falimentul respectivei companii, iar consecinţele ar fi fost dezastruoase dacă politicienii maghiari, ajutaţi de locuitorii Budapestei, n-ar fi preluat administrarea parcului şi a fondului de animale. Clădirile, proiectate de arhitectul Károly Kós, au intrat, astfel, într-un program amplu de renovare.

Bombardamentele din timpul celui de-al doilea război mondial au afectat clădirile, însă acestea au fost din nou renovate, iar arhitectura lor – în special cea a pavilionului elefanţilor şi a intrării principale – atrage astăzi şi un alt gen de vizitatori: cei pasionaţi de art-nouveau.

În plus, în fiecare seară de miercuri (20:30) din iulie şi august, iubitorii de jazz pot merge la Zoo Budapesta pentru concerte în aer liber, iar în ultima zi de joi din iunie, iulie, august şi septembrie, începând cu ora 19:00, sunt organizate tururi nocturne

Grădina zoologică din Budapesta este situată lângă Parcul Central (Piaţa Eroilor) şi puteţi ajunge acolo fie cu metroul, fie cu troleibuzul (72, 75 sau 79).

Preţul biletelor variază între 2 400 forinţi (adulţi) şi 1 700 forinţi (copii şi studenţi), iar familiile beneficiază de un billet special de 6 900 forinţi (2 adulţi & 2 copii).