Linişti şi nelinişti

“Lasă lingura jos”, îi spun. “Lasă lingura jos!”

Sună clopoţelul şi toţi călugării se ridică. Se sfinţesc bucatele. Împingem scaunele şi punem şi noi capul în pământ.

“Gata, poţi mânca liniştit.”

N-am terminat bine ciorba şi sună iar ţingălăul. “Frate, dar ce viteză au, să-ţi faci cruce, nu alta.”

“Acum ce facem?”, întrebăm timid un băietan care strânge masa.

“Mâncaţi liniştiţi”, ne şopteşte în timp ce fuge cu vasele la spălat.

Unii turişti văd într-o mânăstire doar obiectivul turistic. Alţii, mai credincioşi, îşi caută acolo duhovnicul potrivit. Dar masa servită alături de călugări este un privilegiu ce nu trebuie ratat.