CSR, Mediu, Neliniști, Sustenabilitate

Să fie 13, dar curat

Acest articol a fost publicat pe Republica.ro

Dacă cineva l-ar fi întrebat pe John D. Rockefeller cum a făcut primul miliard, răspunsul ar fi fost categoric: “din petrol.” Standard Oil, firma fondată de el în secolul XIX, a fost obligată în 1911 de Curtea Supremă a SUA să se spargă în mai multe entități. Din cei 34 de pui rezultați, ExxonMobil și Chevron au supraviețuit până în zilele noastre și au derulat operațiuni inclusiv în România.

Din banii obținuți din petrol, Rockefeller a înființat alături de fiul său o fundație care le poartă numele și care a trecut, cam la fiecare 20 de ani, prin schimbări ale politicilor de finanțare.

În 1963, domeniile de interes ale Fundației Rockefeller erau populație și sănătate, educație pentru dezvoltare, egalitate de șanse, artă și valori culturale și combaterea sărăciei.

În 1989, Fundația lansa trei inițiative noi: programul mondial de mediu, programul pentru reformă educațională și programul de securitate internațională.

Mediul apărea, astfel, pentru prima oară pe agenda de finanțare.

Douăzeci de ani mai târziu, în 2009, Fundația anunța înființarea Rețelei Orașelor Asiatice Protejate de Schimbările Climatice, având drept obiectiv crearea unor modele și metodologii pentru evaluarea și combaterea riscurilor derivate din schimbările climatice.

Așa cum era firesc, legăturile fundației cu companiile-pui au fost strânse. Tocmai de aceea, anunțul extrem de dur publicat zilele trecute pe website-ul Rockefeller Family Fund nu putea trece neobservat.

Am putea fi acuzați de neglijență dacă nu ne-am sesiza în privința comportamentului ExxonMobil considerat de noi reprobabil. Probele tind să sugereze că, încă din anii ’80, compania a încercat să inducă publicul în eroare în privința schimbărilor climatice, în timp ce aloca milioane de dolari pentru a-și consolida propria infrastructură, protejând-o astfel de consecințele devastatoare ale schimbărilor climatice. Este de competența autorităților să dovedească dacă ExxonMobil a încălcat legea, dar în spiritul bunei guvernări noi nu ne putem asocia cu o companie care sfidează interesul public.

Pentru a-și pune în practică decizia, Comitetul Director a solicitat eliminarea imediată a părților deținute în ExxonMobil și în toate exploatările de cărbune și de nisipuri bituminoase din portofoliul terților, astfel încât investițiile din această categorie să reprezinte sub 1 la sută din portofoliul total de acțiuni.

În situația în care ExxonMobil a încălcat legea, este firesc ca Fundația să se disocieze de activitatea companiei. Doar că afacerile sunt afaceri, iar performanța slabă a ExxonMobil din ultimii ani nu mai prezintă un interes pentru investitorii care nu doresc altceva decât să-și diminueze pierderile financiare. Dacă la cele de mai sus adăugăm presiunea militanților și prețul scăzut al barilului de petrol, avem tabloul complet al unui divorț răsunător.

Decizia Fundației Rockefeller este, însă, vârful unui iceberg. Răzvan Nicolescu, Energy Executive Lead Advisor în cadrul Deloitte Central Europe, este de părere că “deciziile unor organizații mari de a susține sectorul energiilor alternative vor grăbi tranziția absolut necesară către o economie mondială cu emisii reduse de gaze cu efect de seră. Cu toate aceste eforturi, combustibilii convenționali vor rămâne importanți pentru asigurarea securității energetice pentru următorii 30-40 de ani.”

Anunțurile de genul “s-a deschis cel mai mare parc fotovoltaic” din țara X sau Y sunt tot mai numeroase, potențialul energiei regenerabile fiind uriaș.

IRENA (Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă) estimează că dublarea până în anul 2030 a cotei de regenerabile din mixul total de energie ar putea reduce emisiile cu 12 giga-tone echivalent CO2, ar putea crea 24,4 milioane de locuri de muncă (față de 9,2 milioane în 2014), ar putea reduce poluarea aerului suficient cât să salveze viețile a 4 milioane de persoane și ar putea crește PIB-ul global cu până la 1,3 trilioane de dolari.

* * *

Se iau treisprezece cifre și se scriu astfel: 3 400 000 000 000. Ele reprezintă o sumă. De fapt, o valoare în dolari. Exprimată în lei, la cursul zilei anunțat astăzi de Banca Națională a României, suma s-ar scrie în fix treisprezece cuvinte: treisprezece trilioane trei sute șaptezeci și opt de miliarde șase sute șaizeci milioane (13 378 660 000 000).

Aceasta este suma aproximativă pe care 509 entități au decis să nu o mai investească în extragerea sau în exploatarea combustibililor fosili. Printre ele se numără grupul Allianz (Germania), compania de asigurări Axa (Franța), fondul suveran al Norvegiei, fondul de pensii PFZW (Olanda), băncile Steyler Ethik (Germania) și Nordea (Norvegia), primăriile orașelor Oslo, Oxford și Upsala.

Nicio entitate din România nu se regăsește între cele cinci sute de instituții. În schimb, numărul mașinilor hibride sau 100% electrice vândute în țara noastră în primele două luni ale anului 2016 a cunoscut, conform APIA, ‘o creștere importantă’: anul acesta au fost vândute 74 de unități față de 39 de unități în aceeași perioadă a anului 2015.

You Might Also Like

Leave a Reply