Pâinea de casă în cinci paşi. #1
#1. Motivatia
Am scos din cuptor prima paine cu graham pe care am facut-o vreodata. Are coaja crocanta, miezul pufos si este o paina sanatoasa, care merita sa stea pe masa maine – de ziua nationala a Romaniei – alaturi de sare, de o tuica de prune, de o portie zdravana de carnati (facuti si ei in casa) si de o iahnie de fasole aromata din belsug cu tarhon.
Ingredientele de bază pentru pâine sunt drojdia, făina şi apa, la care se mai adaugă un praf de sare şi un strop zahăr.
“Renunţă la pâine,” îmi spune doctoriţa de câte ori apucă să mă vadă, ea însăşi ocolind punctele din oraş marcate strategic de câte o covrigărie. Doar că pâinea, mai bine zis covrigii, se află pe primul loc în clasamentul puţinelor lucruri la care poftesc. Al doilea este cafeaua proaspăt măcinată, al treilea inghetata, apoi berea rece la halba, cozonacul cald, icrele, salata de vinete, ardeii copţi…
Ca orice pacient, iau din sfatul medicului fix ce-mi convine: adica am renuntat la a mai cumpara paine. Motivul oficial pentru care m-am apucat de framantat este ca, ajungand acasa seara, tarziu, nu mai gasesc la niciun magazin specialitatile dupa care Răzvan al meu se da in vant: ciabatta sau bagheta franţuzească.
Prin anul 40 inainte de Cristos, autoritatile romane decretau ca painea trebuie distribuita gratuit tuturor barbatilor.
Neoficial, parerea mea este ca pretul este sarit de pe axul firescului (1,6 lei ciabatta cu masline, 1,4 lei cea simpla – Carrefour Express, piata Domenii) in conditiile in care painea este de proasta calitate (ori se-ntareste beton, ori mucezeste) si vreau nu vreau, arunc o gramada la gunoi.
Conform Agentiei americane pentru protectia mediului, 34 de milioane de tone de alimente sunt aruncate anual la gunoi in SUA, reprezentand 14% din volumul total al deseurilor solide.
In episodul #2 va spun despre ingredientele pe care le folosesc.
Leave a Reply