Linişti şi nelinişti

Aș merge la un spectacol de teatru regizat de Răzvan Marinescu cu ochii închiși. Nu mi-a trebuit mult să mă conving: Teroarea și mizeriile celui de-al treilea Reich (un text de Bertolt Brecht regizat de Răzvan pe vremea când încă era student la UNATC) și o discuție liberă de aproape o oră au fost edificatoare.

Iar Locuri calde, proiectul independent găzduit acum de Teatrul foarte Mic, este o dovadă în plus că instinctul meu funcționează la capacitate maximă. Răzvan este un vârf al generației sale și, dacă este lăsat să-și vadă de treabă și susținut în proiectele sale, poate obține niște rezultate spectaculoase.

Ultima sa producție, Locuri calde, vorbește despre un ideal: acela de a avea o viață mai bună. Un scop pe care îl au toți oamenii, dar o mică parte reușesc să-l atingă.

Nu o să vă dezvălui prea multe despre piesă, au făcut-o alții deja, dar o să vă recomand s-o vedeți. Cu câteva condiții: să fiți deschiși, să vă placă teatrul independent, să vă doriți să vedeți niște actori pe cât de tineri, pe atât de talentați, și să vă gândiți că marea majoritate a celor despre care se vorbește în piesă nu-și vor permite niciodată să dea 27 de lei pe un bilet de teatru.

* * *

Totul se învârte în jurul banilor. Banii care lipsesc, banii care nu ajung, banii puțini care sunt câștigați, banii mulți care sunt datorați, banii din cauza cărora tinerii n-au curaj să viseze, banii din cauza cărora tinerii n-au curaj să-și întemeieze o familie, banii din cauza cărora un copil este o povară în plus.

Autorii textului, Alex Vlad (care joacă în piesă), Raluca Ghervan și Răzvan Marinescu (regizor) sunt la fel de tineri ca personajele cărora le-au dat viață. Tocmai de aceea le-a fost și atât de ușor să redea condițiile în care locuiesc, speră și suferă cei de vârsta lor.

Într-un mod subtil, cei trei sugerează și lipsa de experiență a tinerilor în modul de administrare a propriilor fonduri. Cele două personaje, Alex și Corina, locuiesc într-un loc care numai cald (în sensul de primitor) nu este: o garsonieră mică, în care lucrurile și-ar găsi locul lor dacă ar avea loc, iar ei ar avea loc unul de altul chiar și atunci când nu lucrează în ture inverse. Cu toate că au datorii peste datorii, amândoi au telefoane mobile, iar Corina își permite și să fumeze, și să cumpere reviste, ba chiar să-și mai ia și o bicicletă.

Scenografia susține bine textul, redând peisajul încărcat, deși sărăcăcios, dintr-o locuință mizeră: lucruri vechi și disparate, spații de mișcare la limita claustrofobiei, sticle de apă minerală de 0,5 l aduse de la serviciu de cei doi și înghesuite într-un dulap, o baie nevăzută, o bucătărie aproape inexistentă. Nu există cablu TV în locuință, iar la televizor nu poți vedea decât niște filme vechi, rulate de pe casete video. În cel mai amar mod, filmele respective prezintă exact viața pe care cei doi protagoniști și-ar dori-o.

Și Alex, și Corina își interpretează bine rolurile. Ea strălucește, lui îi trebuie parcă ceva mai mult curaj. N-au existat bâlbe, n-am remarcat fracturi ale textului. În schimb, spre finalul spectacolului, există câteva minute în care amândoi depășesc orice așteptări: o ceartă în care fiecare dintre ei spune ce are pe suflet, un dialog al surzilor construit astfel încât spectatorul anticipează actul de violență.

Sunt minutele de glorie ale celor doi actori, momentele în care dau ce au mai bun în ei și în care se simte cel mai bine mâna lui Răzvan.

Același Răzvan care știe cum să puncteze trecerea timpului prin simpla aprindere sau stingere a unui bec și să sugereze lungimea unui parcurs prin ocolirea spațiului de joc.

* * *

Locuri calde, de Alex Vlad, Raluca Ghervan și Răzvan Marinescu este produs de Godot Cafe-Teatru în parteneriat cu Teatru Acum. Cu: Alex Vlad, Corina Moise, Daria Ionescu. Scenografia: Dana Anușca. Regia: Răzvan Marinescu. Spectacolul durează o oră și se joacă la Teatrul foarte Mic. Preț bilet: 27 lei.