Linişti şi nelinişti

Principalele riscuri din 2016

Conform Forumului Economic Mondial (FEM), cele mai mari două riscuri vin din zona mediului și sunt strict legate de promisiunile făcute de toată lumea, de la șefi de stat și de guvern, la lideri ai celor mai mari corporații din lume: ratarea șansei de a combate efectele schimbărilor climatice și criza apei. Urmează, în ordine, migrația pe scară largă, o nouă criză financiară, o profundă instabilitate socială, șocul produs de prețul energiei, colapsul unor ecosisteme, criza alimentară, cea a locurilor de muncă, atacurile cibernetice și conflictele inter-statale.

Uitându-ne strict la aspectele de mediu, FEM este de părere că ne-am putea confrunta cu fenomene meteo extreme, catastrofe produse de oameni și catastrofe naturale.

Cel mai mare impact l-ar avea schimbările climatice, armele de distrugere în masă și criza apei, în timp ce, din perspectiva posibilității apariției, avem toate șansele să ne confruntăm cu migrația extinsă și cu fenomenele meteo extreme.

Notă: imaginea este preluată din Global Risks Report 2016, World Economic Forum. 

Promisiuni SMART

Numărul companiilor americane care au aderat la American Business Act on Climate Pledge a crescut de la 81 în octombrie 2015 la 154 în decembrie anul trecut, tendința fiind ascendentă.

Cele 154 de companii derulează operațiuni în 50 de state americane, au aproape 11 milioane de angajați și afaceri ce depășeșc 4.000 de miliarde de dolari.

Ce este American Business Act on Climate Pledge? Un document prin care administrația americană și-a asumat o serie de obiective care susțin Acordul de Mediu semnat la Paris anul trecut. Conform estimărilor, dacă vor fi îndeplinite obiectivele (termenul stabilit este anul 2030), poluarea va fi redusă cu aproape 6 miliarde de tone echivalent CO2. Altfel spus, nivelul poluării va fi redus cu echivalentul eliminării tuturor mașinilor de pe drumurile din SUA timp de patru ani.

Obiectivele vizează reducerea emisiilor cu 50 la sută, a volumului de apă cu 80 la sută, zero deșeuri trimise la groapa de gunoi, energie sută la sută regenerabilă și limită zero la defrișările în lanțul de valoare.

La soare te poți uita

Prețul panourilor solare va continua să scadă, lucru susținut în SUA prin subvenții. Investițiile par mai mult decât profitabile dacă luăm în calcul că 2015 a fost anul cu cele mai multe zile însorite din istorie.

Mai mult, notează Forbes, administrația americană pregătește alte două mecanisme prin care să susțină investițiile în energia regenerabilă (solară și eoliană) și să atingă un nivel de 9-11 GW, față de cei 7,4 GW produși în 2014. EcoWatch estimează că volumul de energie produsă cu ajutorul panourilor solare se va tripla, putând ajunge în 2020 la 100 GW și devenind accesibil unui număr de 20 de milioane de locuințe din SUA. Adăugați cele peste 400.000 de locuri de muncă create de industrie și aveți o imagine aproape completă a tendințelor în domeniu.

Nicio masă fără pește

Pescuitul a depășit orice așteptări, inclusiv cifrele declarate oficial de statele lumii. Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) a ajuns la concluzia că masa totală de pește pescuit a atins 109 milioane de tone, față de numai 77 milioane de tone, cât au fost declarate.

Cel  mai probabil vor fi impuse noi restricții, motiv pentru care braconajul va crește în intensitate. Mai mult, statele din Uniunea Europeană, SUA, China și Japonia nu-și vor mai putea acoperi necesarul de consum și se vor baza exclusiv pe importuri. Care sunt potențialele consecințe? Importurile înseamnă pescuit pe distanțe lungi, deci cheltuieli mult mai mari de transport și congelare / depozitare. Industrializarea peștelui va crește ca pondere pentru că peștele proaspăt nu va mai putea fi consumat decât în statele sărace sau în curs de dezvoltare, adică acolo unde pescuitul va rămâne o ocupație de bază a comunităților de pe coastele mărilor și oceanelor.

Aeroportul verde

Puțini sunt cei care s-au deplasat spre Amsterdam fără a trece prin Schiphol. Este unul dintre cele mai mari aeroporturi din lume, leagă 319 destinații, deservește 55 de milioane de pasageri și e tranzitat de 1,6 milioane de tone de marfă. Cele 500 de companii care operează pe aeroport au în jur de 650.000 de angajați.

Ei bine, managementul Schiphol a decis să treacă la economia circulară. Ce înseamnă acest lucru? În primul rând, serviciile vor fi eficientizate, sistemul de achiziții va fi complet revizuit astfel încât toate materialele folosite să fie reciclabile / biodegradabile, iar substanțele toxice să fie eliminate complet. Compania a dezvoltat împreună cu partenerii săi o serie de proiecte-pilot pentru extragerea fosfaților din apele reziduale, utilizarea unui sistem nou de iluminare în terminalul 2 și eliminarea completă a deșeurilor până în anul 2030.

Anul trecut, Schiphol s-a alăturat inițiativei CE100 a Fundației Ellen MacArthur, un program menit a susține acele organizații care vor să-și îndeplinească mai repede obiectivele legate de economia circulară. CE100 este susținută de companii, guverne și autorități locale și joacă rolul de platformă multi-stakeholder.

Băgați mașina în priză

Smart, Chevrolet Spark și Volt, Fiat 500e, Toyota Prius Eco și Prius C, VW e-Golf, Nissan Leaf, Kia Soul Electric, Ford Focus Electric sunt câteva dintre mașinile pe care le-am putea conduce fără să mai oprim la benzinărie. Evident, asta dacă cineva se va gândi că infrastructura pentru noul tip de alimentare merită și atenție, și investiții.

Lista nu se oprește la modelele de mai sus, Mercedes-Benz anunțând că vrea ca în următorii ani să scoată pe piață patru modele electrice. Competiția e mare, Tesla, Audi și cea mai sustenabilă companie din lume în 2015, BMW, făcând pași curajoși în aceeași direcție.