Linişti şi nelinişti

Nu știu alții cum sunt, dar eu intru în categoria celor care vara își cumpără sanie și iarna cremă pentru plajă. Astfel încât, dacă tot este perioadă de concedii, am găsit timpul necesar pentru a scormoni net-ul după recomandări de titluri și autori. După o nechibzuită analiză, mi-am compus lista de cărți pe care îmi propun să le citesc în 2018. Paragrafele care descriu fiecare volum sunt preluate fie de pe Amazon, din recenzii apărute în publicații importante sau de pe site-urile editurilor.

Ca să îmi fie mai ușor să urmăresc cât am realizat din ceea ce mi-am propus, voi insera cuvântul Citită. după terminarea fiecărui volum.

Atenție: ceea ce urmează are rol pur orientativ și nu reprezintă în niciun fel vreun angajament ferm din partea mea. Cu alte cuvinte, dacă entități precum The Booker Prize Foundation, PEN, Pulitzer sau Nobel vor decide să premieze capodopere ale literaturii de orice fel, îmi asum dreptul de a nu rămâne indiferentă.

Timothy Ferriss – Tools of the Titans Citită.

În prezentarea cărții, Financial Times spune că Ferriss a decis să structureze cele 700 de pagini în trei capitole (sănătate, bunăstare și înțelepciune), care conțin atât sfaturi ale unor personalități intervievate de el (Scott Adams, Kevin Costner, Maria Popova sau Reid Hoffman, co-fondator al LinkedIn), cât și recomandări proprii. Întâmplător sau nu, din numărul total al personalităților prezentate între copertele cărții doar 10 la sută sunt femei.

Simon Sinek – Start with why  Citită.

Dacă vrei să înțelegi efectele și să ajungi la cauză, trebuie să te întrebi “de ce?”. Este o întrebare pe care am început să o pun și eu destul des în interacțiunile cu clienții sau cu cei care îmi cer un sfat sau o părere.

Rana Foroohar – Makers and Takers. The Rise of Finance and the Fall of American Business

Am început-o în primele zile ale anului trecut, am citit cam jumătate din ea, după care am abandonat-o. Motivul? M-am enervat tare rău când am văzut cum au ajuns așa-numitele blue chips să facă bani. Între timp Apple a recunoscut că și-a mințit clienții și am senzația că acesta este vârful iceberg-ului care va târî gigantul american într-o succesiune de scandaluri soldate cu amenzi și pierderi de care Steve Jobs nu ar fi deloc mândru.

Sheryl Sandberg – Option B  Citită.

După moartea soțului ei, Sheryl Sandberg și-a dat seama că varianta A – cea în care, indiferent ce făcea, putea conta pe sprijinul bărbatului – nu mai există. B devenise singura opțiune viabilă. A stat de vorbă cu psihologul Adam Grant, acesta i-a recomandat câțiva pași pentru a trece mai bine prin perioada de doliu și așa s-a născut cartea care combină trăirile personale ale autoarei cu rezultatele unor cercetări referitoare la mecanismele pe care le dezvoltă oamenii care trec prin diferite crize.

Scott Pape – The Barefoot Investor

Deja nu mai este niciun secret: suflăm cu toții într-o nouă bulă financiară care, mai devreme (2018) sau mai târziu (2020) va exploda. Fiecare se pregătește cum poate: unii și-au pus pe hold planurile de investiții majore (de exemplu achiziția de case sau demararea unor afaceri cu ajutorul creditării), alții – din cauza dobânzilor real negative – încep să-și scoată banii din bănci și se uită după noi opțiuni de înmulțire a banilor. Cert este că planurile pe termen scurt nu mai dau randament, iar ca să poți câștiga în timp mai mult decât își oferă o bancă pentru depozite ai nevoie de ceva pregătire.

Siddhartha Mukherjee – The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

După ce am citit The Immortal Life of Henrietta Lacks (wow!) și am văzut și filmul produs de Oprah Winfrey (hm), cred că merită să aprofundez puțin subiectul. The Guardian pune cartea oncologului Mukherjee într-un context larg, sugerând că celulele canceroase nu sunt decât copii fidele ale noastre, ca indivizi.

Bartow Elmore – Citizen Coke. The Making of Coca-Cola Capitalism  Citită.

Nu sunt băutoare de cola, dar am citit atâtea despre modelul de business și despre cantitățile uriașe de zahăr încât sunt mai degrabă curioasă să aflu cum se prefigurează viitorul unei astfel de companii. Când consumi miliarde de litri de apă pe care o îndulcești la greu, o colorezi, o ambalezi frumos și apoi o vinzi și mai frumos, dar pe de altă parte te confrunți cu posibila introducere a unei taxe pe cantitatea de zahăr sau cu raționalizarea apei, cam trebuie să iei niște măsuri, nu?

Nassim Nicholas Taleb – Skin in the Game. Hidden Asymmetries in Daily Life

Cartea este aproape integral disponibilă pe pagina de Facebook a lui Taleb, însă fie trebuie culeasă capitol cu capitol, fie textele vor suporta modificări. Cert este că tema preferată a filosofului-care-a-făcut-bani-pe-Wall-Street – riscul – va fi reluată în Skin in the Game. Volumul va fi disponibil din februarie 2018.

Patrick Modiano – Dora Bruder

Despre Holocaust s-au spus și s-au scris multe, dar de fiecare dată mai descoperim un personaj, o întâmplare, o carte care ne învață aceeași lecție: istoria se poate repeta. Din păcate, numărul celor care au fost martori ai acelor vremuri și care ne mai pot povesti ce s-a întâmplat se împuținează de la o zi la alta.

Elizabeth Kolbert – Field Notes from a Catastrophe

În timp ce compuneam această listă, Larsen C – o felie de gheață a cărei dimensiune echivalează cu 5,6 Munți Everest – se desprindea de masa arctică și o lua la vale, formând cel mai mare iceberg văzut vreodată. Cine a citit A Șasea Extincție sigur va dori să vadă ce se întâmplă cu populațiile de inuiți, cu migrația fluturilor și cu ce ne așteaptă dacă nivelul de CO2 din atmosferă continuă să crească.

Charles Duhigg – The Power of Habit

Duhigg, laureat al premiului Pulitzer, prezintă rezultatele unor studii care explică de ce ne comportăm într-un fel sau altul și cum ne putem schimba comportamentul. Ideea e că omul este un mamifer care a trăit în pădure, alergând după hrană, iar acum stă și butonează telecomanda sau telefonul fără să se miște de pe loc. Așa cum totul se învață, totul se dezvață. Teoretic.

Keith Devlin – Finding Fibonacci. The Quest to Rediscover the Forgotten Mathematical Genius Who Changed the World  Citită.

Poate că numele Leonardo da Pisa nu ne spune mare lucru, dar când amintim de șirul lui Fibonacci privim deja lucrurile într-o altă lumină. A fost numit codul-sursă al lui Dumnezeu și i-a ajutat pe oameni în mânuirea abacului (numărătoare, pentru cei mai tineri). Astăzi îl folosim, conștient sau nu, în economie sau în tehnologie, în metodele de predare (gamification) sau în antreprenoriat. În cartea de față, Devlin (și el matematician) povestește relația sa cu Fibonacci, urmărind firul istoric al descoperirii și aplicării practice a celui mai cunoscut șir (după cel indian).

Steven Pinker – The Better Angels of Our Nature

Oamenii sunt niște ființe absolut minunate, ceea ce știm deja pentru că am citit Sapiens, din care rezultă că după luptele milenare a scăpat cine a putut, în special specia asta bipedă care face ce face și se sabotează singură. Oamenii sunt tot niște animale și oricât de culți și de echilibrați am crede că suntem, avem în sânge violența. În acest volum, Pinker încearcă să arate cum a trecut omenirea prin războaie, prin acte de o cruzime fără margini (Holocaust, genocid, terorism) și că, de fapt, violența ar fi un fenomen în declin. Bill Gates spunea că The Better Angels este cea mai inspirațională carte pe care a citit-o și, dacă ar fi să le facă tuturor studenților un cadou la absolvire, le-ar da în dar acest volum.

Stanley Milgram – Obedience to Authority. An Experimental View

Mai este cineva care nu a auzit de experimentul cu “gardienii și deținuții”, în care primii îi pedepseau pe cei din urmă la ordinul unui comandant? Pedeapsa consta în aplicarea de electroșocuri, iar intensitatea varia, de la un punct încolo, de moralitatea sau cruzimea așa-zisului gardian care avea puterea (exprimată în wați) în mână. Cartea detaliază experimentul lui Milgram și rezultatele acestuia.

Felipe Fernández-Armesto – A Foot in the River. Why Our Lives Change and the Limits of Evolution

Din nou despre natura umană, de data aceasta din perspectiva unui istoric care combină discipline precum biologie, antropologie, filosofie, sociologie, istorie, psihologie, științe comportamentale, literatură și economie pentru a demonstra (sau nu) că factorii care ne modelează comportamentul nu sunt legați nici de condițiile de mediu, nici de ADN-ul moștenit, nici de legile științei. Autorul promite cititorului că va pleca de la niște ipoteze descurajante și că va ajunge la niște concluzii eliberatoare.

Neil Strauss – The Truth. An Unconfortable Book About Relationships

Un jurnalist își descrie propria cursă printr-un traseu plin de obstacole: relațiile cu cei din jur. E o carte despre sex și Viagra, despre clinici și petreceri sălbatice, scrisă de un om care a trăit totul pe propria piele. Să vedem ce-a învățat.

Dale Dorsey – The Limits of Moral Authority

Care sunt limitele moralei noastre? Cât de bine este să tratăm cu seriozitate, respectiv cu flexibilitate limitele respective? Cât de sănătos și de eficient este să te conformezi propriilor norme morale?

Kate Brown – Dispatches from Dystopia. Histories of Places Not Yet Forgotten

Brown mă va purta prin unele locuri pe care le-am vizitat, dar pe care nu le-am văzut și despre care nu am știut ceea ce descrie ea. Sigur că voi descoperi și alte locuri citindu-i cartea, cu atât mai bine, în special dacă ele se numesc Cernobîl sau Fukushima, unde chiar nu mi-am propus să ajung. Din descrierea de pe Amazon am aflat că autoarea s-a dus într-un subsol din Seattle ca să studieze efectele personale depozitate acolo de japonezii-americani în 1942; a mers și în Uman, Ucraina, unde s-a ascuns în copaci ca să asiste la o sărbătoare evreiască destinată exclusiv bărbaților; s-a dus în Urali, ca să vorbească cu locuitorii orașului Kyshtym, afectați de substanțele radioactive din zonă; după care s-a întors în Elgin, Illinois, ca să investigheze apariția “rustalgiei”, o centură de rugină apărută ca urmare a activității industriale din zonă.

Dan Fagin – Toms River

O carte-reportaj care a câștigat premiul Pulitzer și care urmărește povestea deșeurilor toxice din cauza cărora în New Jersey au fost înregistrate cazuri de cancer în rândul copiilor, unele documentate științific și aduse în fața instanței. Volumul prezintă dezvoltarea marilor companii din industria chimică pe parcursul a 60 de ani, modul în care erau aruncate deșeurile pe timp de noapte, fără ca autotitățile să intervină în vreun fel, și chinul activiștilor care nu au renunțat să lupte până când nu au scos adevărul la suprafață.

Neil deGrasse Tyson & Donald Goldsmith – Origins. Fourteen Billion Years of Cosmic Evolution

Despre cosmologie, astrofizică și exobiologie și despre ce facem noi ca să înțelegem originile universului. Cei doi autori, experți în astrofizică, spun că demersul lor e legat de dorința noastră, a oamenilor, de a înțelege de unde ne tragem și legendele pe care le tot auzim și cu care rezonăm după mii de ani. Oamenii de știință, spun Tyson și Goldsmith, nu își petrec timpul încercând să demonstreze că înaintașii lor s-au înșelat ori au greșit, ci experimentând și testând ipoteze imperfecte care eventual pot corecta, dacă nu chiar îmbunătăți semnnificativ, rezultatele din trecut. Astfel apar, o dată la x ani și în special în zona tehnologică, teorii noi.

James Hansen – Storms of my grandchildren. The Truth About the Coming Climate Catastrophe and Our Last Chance to Save Humanity Citită.

Hansen este doctor în climatologie, a lucrat pentru NASA și, din cauză că legislația americană interzice funcționarilor publici să dea în judecată statul, a ales să pună în scris ce are pe suflet. Și se pare că are multe de spus. Cartea conține trimiteri către prea multele conferințe, acorduri și alte documente internaționale prin care guvernele și-au luat tot felul de angajamente privind reducerea efectelor schimbărilor climatice. Hansen oferă detalii despre experiențele proprii trăite la Casa Albă, inclusiv cele în care, recunoaște el, nu a intervenit, deși ar fi putut să o facă. A fost un martor mut al efectelor ce au urmat și al fenomenului de greenwashing (proiecte așa-zis sociale derulate de companii fără nicio legătură cu responsabilitatea de facto a acestora). “Cred că cel mai mare obstacol în calea reversării încălzirii globale derivă din banii vehiculați în politică, din interesele speciale manifestate de sponsori și care nu pot fi blocate. De aceea trebuie ca oamenii, tinerii în special, să se implice,” spune Hansen în prefața cărții.

Helen Czerski – Storm in a Teacup. The Physics of Everyday Life Citită.

Este cartea de debut a Helenei Czerski și este un fel de fizică aplicată de nevoie în casă, în fiecare zi. Capitolele descriu, printre altele: legătura dintre floricele de porumb și rachete; gravitație, vâscozitate și aderența la diferitele suprafețe; ce fac undele (de apă sau radio) ca să ne permită accesul la Internet; cum produce lingura vârtejul dintr-o strachină; electromagnetismul și, fiți atenți, motivul pentru care rațele au tălpile calde.

Sven Birkerts – The Gutenberg Elegies. The Fate of Reading in an Electronic Age

În ultimele decenii, cultura și-a început călătoria spre o metamorforză ccompletă. Abundența de mijloace de comunicare electronică și creșterea rapidă a vitezei microprocesoarelor ne-au condus spre un moment critic: acela în care totul este în schimbare, spune Birkerts în Introducere. Astăzi ne uităm cu toții în oglinda retrovizoare ca să admirăm lentoarea în care am crescut. Tomurile stabile de hârtie sunt înlocuite de biți și de circuite instabile și, chiar dacă tendința generală este de a folosi e-readere, mirosul și greutatea unei cărți tipărite nu vor fi niciodată înlocuite complet.

Paul Irving (editor) – The Upside of Aging. How Long Life is Changing the World of Health, Work, Innovation, Policy and Purpose

Bănuiesc că nu se mai îndoiește nimeni de faptul că populația lumii este într-un proces de îmbătrânire. Există studii ale Națiunilor Unite în acest sens. Nu că ar ține cineva cont de ele, dar ele există. Ceea ce vrea să arate cartea asta este legat de efectele pe care le va avea longevitatea asupra sistemelor de sănătate, asupra pieței muncii, antreprenoriatului, voluntariatului, inovației și educației / cercetării. Ce se mai poate extrage dintr-un creier îmbătrânit? Cum se vor adapta medicina și tehnologia noilor condiții? Cum se vor dezvolta orașele și cum vor arăta relațiile dintre generații în condițiile în care numărul bătrânilor va fi mai mare decât cel al copiilor?

Mark Thompson – Enough Said. What’s Gone Wrong With the Language of Politics?

Când fostul director general al BBC devenit șef al The New York Times scrie o carte, eu zic că e bine să o citești, cu atât mai mult cu cât autorul afirmă că limbajul public este important în orice domeniu: eforturile de pace, progres, inegalitate, persecuție sau în război. Thompson alege declarații politice (Obama, Trump) pe care pur și simplu le desființează. Analizează apatia publică și fuga de implicare cetățenească a tinerilor, dar și fragmentarea socială și creșterea populismului. Se uită și la prezența la vot, care scade peste tot în lume (doar 20% dintre americanii cu vârsta între 18 și 29 de ani s-au prezentat la urne la alegerile din 2014). Se manifestă și față de calitatea presei, care a determinat până la urmă scăderea drastică a numărului de publicații.

Rebecca Solnit – Men Explain Things to Me Citită.

Cred că o să mă distrez maxim citind această colecție de eseuri, mai ales că începe cu relatarea discuției pe care autoarea și o prietenă de-a ei au avut-o cu un tip, în care el le explica ce carte tare a citit el, iar prietena îi spunea că e scrisă de femeia din fața lui. Și i-a repetat lucrul ăsta de câteva ori până când omul a înțeles, într-un târziu, cu cine stă de vorbă.

Donald Pfaff – Man and Woman. An Inside Story

Probabil că cineva de la Google ar putea acum să explice mai bine care sunt diferențele biologice sau ideologice dintre un bărbat și-o femeie, doar că altcineva – un specialist în neurobiologie comportamentală – s-a grăbit puțin. Voi afla, așadar, care sunt diferențele de gândire și acțiune, cum și când încep ele să apară (destul de repede, se pare: din faza de ovulație), cum pot fi alterate caracteristicile genetice, anatomice și fiziologice și ce au diferit celulele masculine față de cele feminine.

Arundhati Roy – The End of Imagination

A fost acuzată că a scris despre lupta pentru libertate din Kashmir, că a pus sub semnul întrebării executarea lui Mohammad Afzal Guru, că s-a dus cu gherila maoistă în pădurile din Bastar și că a criticat testele nucleare din India natală. A scris despre pogromul din Gujarat din 2002 și a luat în derâdere prezența premierului indian pe Twitter. A câștigat în 1997 Man Booker Prize. The Guardian a publicat un articol bun despre ea și activitatea ei literară.

Jared Diamond – Guns, Germs and Steel

Un biolog (Diamond) se plimba în 1972 prin Noua Guinee ca să studieze păsările, când l-a cunoscut pe Yali, un tip jovial și charismatic. Au început să vorbească despre evoluția politică a țării, despre Națiunile Unite (care administrau țara în acea perioadă), ajungând la europenii care colonizaseră teritoriile în urmă cu două secole și care îi considerau pe locuitori cam primitivi. În timpul discuției, Yali l-a întrebat pe Diamond cum se face că europenii aduceau tone de lucruri cu vapoarele, în timp ce “primitivii” erau săraci lipiți pământului?! Cartea aceasta este un răspuns la întrebarea lui Yali.

Eric Maskin, Amartya Sen – The Arrow Impossibility Theorem

Dacă deschideți link-ul de mai sus și dați click pe Excerpt, o să puteți chiar să citiți câteva pagini.

Stephen Hawking – A Brief History of Time

E o carte relativ veche (a fost publicată inițial în 1998), care a ocupat timp de 237 de săptămâni primul loc în clasamentul vânzărilor întocmit de Sunday Times. Mi-a luat ceva timp, dar important este că după 20 de ani de la apariție a ajuns și pe lista mea.

Frank H. T. Rhodes – Origins. The Search for Our Prehistoric Past

Am fost mereu invidioasă pe munca depusă de arheologi, pe migala cu care sapă, curăță, suflă și spală praful și pământul pentru a scoate la lumină istoria. Cartea lui Rhose mă va duce mai aproape de rezultatele muncii atât de laborioase a acestor specialiști.

Gary Vaynerchuk – The Thank You Economy

Cartea este despre cum să faci un client să se întoarcă la tine în magazin, despre brandurile care trebuie să comunice rapid și onest cu consumatorii, despre adaptarea strategiilor de marketing la contextul actual, în care fiecare dintre noi se plânge de tot felul de lucruri pe rețelele sociale. Oameni buni, afacerile nu sunt conduse de șefii care au birourile la ultimele etaje ale clădirilor de sticlă, ci de cei din call center-e, care nu sunt suficient de bine pregătiți încât să convingă clientul să rămână alături de branduri.

Jim Collins – Good to Great. Why Some Companies Make the Leap and Others Don’t

Cartea, care debutează cu un abrupt Good is the enemy of Great, prezintă rezultatele unui studiu efectuat timp de cinci ani în rândul a 28 de companii, timp în care au fost analizate aproape toate aspectele strategiei și practicilor de management. Abia aștept să aflu rezultatele și ce au făcut acele companii atât de bine încât au întrecut așteptările investitorilor.

Debra Satz – Why Some Things Should Not be for Sale. The Moral Limits of Markets

Am auzit de nenumărate ori spunându-se că nu totul este de vânzare, așa că atunci când am văzut titlul am devenit curioasă. Având în vedere că temele abordate (valorile morale, codul etic, normele sociale și auditarea firmelor din lanțul de aprovizionare / distribuție pentru reducerea riscurilor) au legătură directă cu activitatea mea profesională, am toate motivele să văd cum poate fi abordată dezvoltarea durabilă fără a pierde substanțial din impactul economic al unei activități comerciale, fie el, impactul, direct sau indirect.

Roy F. Baumeister, John Tierney – Willpower. Rediscovering the Greatest Human Strength

După ce vezi recenzia făcută de The Guardian, dar mai ales concluzia ei (Many self-help books have a blurb on them that says something of the form, “You Must Read This Book”. Willpower should have the exact opposite.) nu ai cum să reziști tentației de a citi cartea. Care, apropo, este despre autocontrol, despre asumarea unor obiective clare și despre ducerea lor la îndeplinire.

Mark Manson – The Subtle Art of Not Giving a Fuck  Citită.

Probail că după ce o să citesc cartea de mai sus o să mă autocontrolez atât de bine încât n-o să-mi mai pese. Dar ca să duc autocontrolul la cote maxime, adică până la culmea nepăsării (unde), trebuie să învăț cum. Așa cum o să vedeți când accesați link-ul de mai sus, Manson umblă cu subtilități, spunând că a nu-ți păsa nu înseamnă a fi indiferent, ci a te simți confortabil în pielea ta, chiar dacă ești mult diferit de alții. Cel mai mult mi-a plăcut subtilitatea cu nr. 3: ușurel cu f-urile, că sunt în număr limitat.

Lolly Daskal – The Leadership Gap

O carte despre cele 7 tipuri de lider și despre umbrele lor: rebelul poate fi impostor, exploratorul se poate transforma în exploatator, cei mai cinstiți oameni pot minți și tot așa până când cavalerul ajunge mercenar. Cel mai interesant mi se pare că autoarea a inclus în carte și o serie de interviuri din care, sper, aș avea ce învăța.

Anthony Brandt – The Man Who Ate His Boots

Din nou o recenzie din The Guardian. Cartea este despre lupta omului cu natura și cu el însuși. O luptă în care, de 200 de ani, avem cam același învingător.

Michel Serres – Thumbelina. The Culture and Technology of Millennials

La cât stă cu ochii în telefon, Degețica ar putea fi strigată de acum Amprențica. Ce efect are tehnologia asupra copiilor? Să ne aducem aminte de episodul Pokemon și să citim ce are de spus Serres.

Nick Belardes – A People’s History of the Peculiar. A Freak Show of Facts, Random Obsessions and Astounding Truths

Înțeleg din prezentarea cărții că Belardes o să desființeze niște mituri, o să confirme altele, iar pentru asta a petrecut nenumărate zile prin biblioteci, ca să culeagă date și informații. Promite și că o să fie interesant și amuzant, deci ce mi-aș mai putea dori?

Elif Batuman – The Idiot

Ador cărțile scrise de jurnaliști, iar Elif Batuman lucrează pentru New Yorker, deci a primit puncte în plus. Apoi, este un roman aproape autobiografic semnat de o persoană care a studiat literatura rusă, roman care relatează experiența unei studente la Harvard.

Jon McGregor – Reservoir 13

Un soi de roman polițist despre care autorul însuși a povestit pentru The Guardian.

Katherine Boo – Dincolo de frumusețea perenă  Citită.

Aș minți dacă aș spune că am ales-o după o îndelungă documentare. Nicidecum. Și aceasta, ca și cea de mai jos, au fost primite în dar. Persoana de la care le-am primit este cel mai convingător motiv să le adaug pe listă.

J. R. Moehringer – Dulcele bar  Citită.

În plus, și Dulcele bar, și Dincolo de frumusețea perenă au același traducător: Paul Slayer Grigoriu. Cine nu a citit cărți traduse de Cristian Ionescu, Cornelia Bucur, Paul Slayer Grigoriu sau Radu Paraschivescu ar fi bine să le caute. La polul opus se află Tania Mochi de care eu, una, fug mâncând pământul.

Tom Hanks – Caractere atipice  Citită.

Tom Hanks? Da. Actorul? Da! Caractere atipice este volumul lui de debut, iar părerile sunt împărțite. Cel mai mult m-a amuzat comentariul făcut de Ann Patchett: a citi Caractere atipice a lui Tom Hanks e similar cu a descoperi că Alice Munro este cea mai mare actriță a timpurilor noastre.

Adam Kay – O să vă cam usture Citită.

Pentru că este tradusă de Cristian Ionescu, pentru că are mult umor, pentru că este o carte-manifest. Și cu asta am spus tot.

John Doerr – Measure What Matters. How Google, Bono and The Gates Foundation Rock the World with OKRs  Citită.

Este un titlu adăugat târziu pe listă (aprilie 2018), la puțin timp după apariția cărții. Am auzit, însă, atât de mult despre ea încât am înghesuit-o în planul pentru 2018.